
Expertiza criminalistica mijloc de proba
si identificare
PARTEA I
Capitolul 1: IDENTIFICAREA CRIMINALISTICĂ
Noţiuni generale
Principiile identificării criminalistice
Fazele procesului de identificare
Metode folosite în identificare
Capitolul 2: EXPERTIZA CA MIJLOC DE PROBĂ
Pregătirea şi dispunerea expertizelor
Analiza necesităţii şi utilităţii dispunerii expertizelor
Pregătirea materialelor care vor fi supuse examinării
Formularea întrebărilor
Stabilirea instituţiei sau experţilor care urmează să execute lucrarea
Emiterea actului prin care se dispune efectuarea lucrării
Verificarea şi aprecierea concluziilor expertizelor
Verificarea concluziilor expertizelor
Apreciere concluziilor
Concluziile expertizelor
Concluziile categorice
Concluziile de probabilitate
Concluziile de imposibilitate a rezolvării problemei
Expertiza complexă
Expertiza complexă criminalistică şi medico-legală
Expertiza complexă tehnică şi criminalistică
Obiectul expertizelor criminalistice
Expertiza criminalistică a scrisului
Expertiza criminalistică a documentelor
Expertiza urmelor digitale, palmare şi plantare
Expertiza bancnotelor, monedelor metalice
Expertiza urmelor lăsate de fiinţe şi obiecte
Expertiza armelor de foc şi a muniţiilor
Expertiza urmelor biologice
Expertiza fizico – chimice a urmelor materiale
Expertiza criminalistică a accidentelor de trafic
Expertiza pneurilor autovehiculelor angajate în accident
Expertiza exploziilor, incendiilor şi a accidentelor de muncă
Expertizei vocii şi a vorbirii
Expertizei fotografiilor şi a înregistrărilor video
Capitolul 3: EXPERTIZA CA MIJLOC DE IDENTIFICARE
Expertiza grafologică
Scalarea trăsăturilor de caracter prin metoda grafologică
Schiţa grafologică
Expertiza pentru detecţia comportamentului simulat
Expertiza criminalistică de interpretare a urmelor
Expertiza criminalistică a portretului vorbit
Consideraţii formale asupra portretului schiţă
Capitolul 4: OPERAŢIUNI EXPERTALE PRIVIND ACŢIUNEA INFRACŢIONALĂ
RĂMASĂ CU FĂPTUITOR NECUNOSCUT
Metoda în psihocriminalistică
Obiectivele cercetării directe la faţa locului
Obiectivele redimensionării cercetării la faţa locului
Stabilirea structurii şi caracteristicilor acţiunii infracţionale
Acţiunea infracţională
Structura acţiunii infracţionale
Operaţiuni expertale privind investigarea faptei
Ascultarea şi verificarea mărturiilor
Reconstrucţia scenei acţiunii infracţionale şi stabilirea profilului făptuitorului
Notificarea profilului făptuitorului pe baza relatării testimoniale libere
Capitolul 5: OPERAŢIUNI EXPERTALE PRIVIND INVESTIGAREA SUSPECTULUI
Noţiunea de suspect
Activităţi expertale privind comportamentul aparent
Ghidul de observaţii privind comportarea generală a suspectului
Tehnicile de control al comportamentului simulat
Metoda asociaţiei libere
Metoda experienţei motrice
Metoda de suprimare a cenzurii conştiente
Metoda detectării stresului în scris
Metoda detectării stresului emoţional în voce
Capitolul 6: OPERAŢIUNI EXPERTALE PRIVIND ERORILE, NECUNOSCUTELE
ŞI SUBIECTIVISMUL ÎN ANCHETĂ
Activităţi expertale privind extrapolarea concluziilor de probabilitate
O primă expertiză modus operandii
PARTEA a II-a
INSTITUŢII DE DREPT ŞI PROCEDURĂ PRIVITOARE LA
INVESTIGAREA CRIMINALISTICĂ
Capitolul 7: ASPECTE INTRODUCTIVE
Ştiinţa dreptului penal privită din perspectiva teoriei generale a complexităţilor organizate
Incursiune în definirea şi importanţa dreptului şi procedurii penale
Sisteme de drept şi procedura penală
Sistemul dreptului penal
Sistemul dreptului penal special
Sistemul dreptului procesual penal
Sistemul stiintelor criminale
Sistemul criminalisticii
Sistemul psihocrimnalisticii
Capitolul 8: INFRACŢIUNEA ŞI ACŢIUNEA INFRACŢIONALĂ
Infracţiunea sub raportul trăsăturilor esenţiale şi condiţiilor preexistente
Acţiunea infracţională raportată la conţinutul constitutiv
Infracţiunea ca fenomen juridic
Obiectul infracţiunii
Subiecţii infracţiunii
Subiectul activ al infracţiunii
Subiectul pasiv al infracţiunii
Infracţiunea ca fenomen real
Conţinutul constiutiv al infracţiunii
Latura obiectivă
Elementul material
Urmarea imediată
Raportul de cauzalitate
Verbum regens privitor la indicarea grupelor modului de operare
Infracţiunea ca manifestare modus operandi
Latura subiectivă
Elemente circumstanţiale
Elemente circumstanţiale luate în considerare pentru calificarea
situaţiei de fapt şi dozarea sancţiunii
Elementele circumstanţiale ţinând de latura obiectivă
Elementele circumstanţiale ţinând de latura subiectivă
Elemente circumstanţiale luate în considerare pentru analiza
caracteristicilor acţiunii infracţionale
Formula celor şapte întrebări în criminalistică
Condiţiile circumstanţiale privitoare la particularităţile modului de operare
Elemente de drept penal – partea specială
Capitolul 9: INSTITUŢII DE DREPT PROCESUAL PENAL PRIVITOARE LA
DESCOPERIREA AUTORILOR NEIDENTIFICAŢI
Probele şi mijloacele de probă – aspecte noţionale
Importanţa probelor în procesul penal
Clasificarea probelor
Obiectul probaţiunii
Sarcina probaţiunii
Aprecierea probelor
Mijloacele de probă
Mijloacele materiale de probă
Urme şi indicii
Capitolul 10: DEMERSURI PROCEDURALE PENTRU DESCOPERIREA
AUTORILOR NEIDENTIFICAŢI
Constatarea stării de infracţionalitate
Actele premergătoare
Urmărirea penala – Etapă a descoperirii făptuitorului şi organizării probaţiunii
Urmărirea penală in rem – etapă a descoperirii făptuitorului
Cercetarea la faţa locului şi redimensionarea cercetării la fata locului
Raportul de specialitate
Declaraţiile martorilor şi raportul mărturie eveniment
Urmărirea penală „in personam” – etapa administrării probatoriului
Declaraţia învinuitului sau inculpatului
Percheziţia
Reconstituirea
Bibliografie