Revizuirea are în vedere lipsurile de fond în aprecierea şi soluţionarea pricinii. În afară de faptul că este o cale de atac de fapt, revizuirea este şi o cale de atac de retractare, întrucât deşi hotărârea atacată nu este în sine nelegală şi netemeinică, în faţa judecătorilor ce o examinează se invocă situaţii noi care dacă ar fi fost cunoscute ar fi dus la o altă soluţie. În aceste situaţii este justificat ca însăşi instanţa ce a pronunţat hotărârea să revină asupra ei şi să rejudece cauza.

În consecinţă, atunci când, pertinent se invocă lipsa diligenţelor expertale privind descoperirea tuturor faptelor sau împrejurărilor necesare justei solutionari a cauzei, este justificat ca însăşi instanţa ce a pronunţat hotărârea să ordone demersuri ştiinţifice necesare şi suficiente privind evidenţierea acelor fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute la soluţionarea cauzei.

Punem în discuţie trăirile, gândirile şi activităţile naturale şi automate ale oamenilor de justiţie[1], aducem în prim plan conceptual de „revizuire în interesul profesiei”.

Sub această raţiune, sugeram DE LEGE FERENDA extrapolarea textului art. 453 (1) a), de la formularea „s-au descoperit, fapte sau împrejurări ce nu au fost cunoscute…”, la formularea „s-au descoperit, ori pot fi descoperite fapte sau împrejurări…”

Extrapolarea are în vedere atât apropierea senantică între sintagmele „s-au descoperit şi pot fi descoperite”[2], cât şi perspectivele investigaţiilor forensinc ce oferă mijloace de probă specializate.

Prin folosirea termenului „forensinc investigations” se indică aplicarea domeniilor ştiinţei în cauzele cu probleme concrete, mai degrabă decât principiile fundamentale. Termenul se referă la rezultatele ştiinţelor aplicate: fizica aplicată; psihologie aplicată; probleme tehnice în medicină, inginerie, linvistică, economie, ştiinţa argumentării și alte discipline, ce pot fi utile în promovarea terapiei necunoscutelor.

[1] PSIHANALIZA ŞI TERAPIA NECUNOSCUTELOR. Spunem ca psihanaliza este un sistem complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice interioare asupra trăirilor, gândirii şi activităţii oamenilor. Daca extindem aceasta ratiune la explicarea fenomenelor juridice, putem defini psihanaliza ca fiind sistemul complex de teorii cu privire la efectele proceselor psihice interioare asupra trăirilor, gândirii şi activităţii oamenilor de justitie. Atunci cand trăirile, gândirile şi activităţii oamenilor de justitie nu sunt naturale şi automate, mai précis nu sunt efecte ale proceselor psihice interioare, ci sunt efectele oceanului de gânduri din jurul lor, se pune problema aplicarii psihanalizei la terapia necunoscutelor.

[2] S-au descoperit – Verbul este la modul indicativ, timpul perfect compus. Perfectul compus – ‘convertit în timp narativ, prin caracterul perfectiv al temporalității sale, […] fixează într-o perspectivă de anterioritate ireversibilă încheierea implacabilă a unor procese. Perfectul compus – exprimă o acțiune care s-a împlinit, desăvârșit, îndeplinit, terminat, realizat, dus la bun sfârșit, perfectat, marchează anterioritatea în raport cu prezentul. Valori ale perfectului compus: 1.Perfectul compus permite să considerăm că un proces este împlinit, în momentul enunțării, se opune astfel prezentului care evocă un proces în curs de realizare. 2. Marchează starea ce rezultă în urma terminării, îndeplinirii procesului, rezultatul dobândit la momentul prezentului este cel care conteaza :

Pot fi descoperite – prezent cu valoare de viitor. În cazul utilizării prezentului cu valoare de viitor nu contează depărtarea temporală reală, ci starea psihologică de moment a vorbitorului, certitudinea că acţiunea se va realize. Forma verbală este de prezent, însă timpul de referinţă cerut de determinanţii temporali este viitorul. Valori ale verbului “a putea” atribuite organului judiciar: 1. capacitate, de a dovedii veridicitatea faptelor si imprejurarilor invocate în cererea de revizuire; 2. permisiunea, oferita de litera şi spiritual legii ( promovarea probei favorabile ) 3. posibilitate, de a ordona demersuri procedural şi ştiintifice; 4. aprecierea probabilitatii, a eventualitatii, sporadicitatii că cele invocate pot fi adevarate. În anumite enunțuri, “a putea” are un sens sporadic, episodic. În acest sens, verbul se apropie de ideea / valoarea de certitudine. Prin urmare, verbul nu exprimă posibilitatea unui astfel de eveniment, ci se refera la un fapt dovedit.