ESEURI DE PSIHANALIZĂ APLICATĂ (1)

Potrivit punctului de vedere care atribuie noţiunii de obiect al identificării criminalistice un sens larg ce include obiecte, fenomene, calităţi, intervale de timp sau de spaţiu, inclusiv acţiunile psihice interioare ale omului, şi sub aprecierea faptului că elementele de natură ideală îşi dovedesc utilitatea şi eficacitatea atunci când în urma activităţilor expertale sunt notificate concluzii de probabilitate şi iposibilitate[1] urmează să apreciem că în cazul de faţă trebuie a se avea în vedere reacţia psihică în urma lecturării întrebărilor expertale, astfel.

Înainte de efectuarea testării, P. B. C. a luat la cunostinţă de conţinutul fişei în care erau notificate întrebările irelevante şi cele relevante. Urmare a lecturării, inculpatul a subscris olograf, următoarea expresie „am înţeles întrebările”.

Având în vedere conţinutul întrebărilor SR2 („cu privire la faptele pentru care eşti cercetat astăzi ai de gând sa mă minţi astăzi la vreo întrebare?”) şi C3 („Până în anul 2005 ai mai comis vreo infracţiune nepedepsită de poliţie ?”) care prin conţinutul lor sunt în măsură să declanşeze stări emoţionale care pot vicia obiectivitatea expertală, urmează a determina şi concluziona în fucţie de trăsăturile caracteriale reflectate de personalitatea lui P. B. C.

Petru a determina aceste trăsături apelăm la un extras din înregistrarea ambientală notificată în cuprinsul rechizitoriului, pag. 7 -10, respectiv:

PBC: …Păi cum mă s-o chemi pe nevastă-ta. Vin şi eu cu nevastă-mea, dăte-n morţii mătii… vii cu nevastă-ta… nevasta să confirme… sau cu aia de scotea bani din bancă, cu Simona, care aia vrei să-ţi spun ceva, în partea ailaltă în 2013 spunea că nici nu-l cunoaşte, păi când spui adevărul? Pe bune… când spui mă adevărul?

PBC: n-avea cum să nu îi dea, nu s-a luat dilăul (ref. inc. S. Sorin) cu el în gură şi–a zis dă-te-n morţii mătii că tuPăi tu n-ai văzut că în raportul de expertizăăştia în confruntarea cu mine spun că au cumpărat terenul dar şi combustibil… dar combustibilul nu apare în 394. Cum aţi cumpărat voi terenul ăla mâncav-aş, şi unul şi altul, mă înţelegi? Că tranzacţiile alea erau cu motorină nu erau cu

PBC: …I-am zis lu ăsta, la anchetator şi la procuror, păi dacă eu aveam de luat de la ăsta 13 mil de euro, păi mă culcam cu el în pat băgami-aş p*** în rasa măsii dacă eu ştiam de banii ăştia.

Analiza expresiilor indică trăsături de caracter specifice colericului puternic, trăsături pe care le prezentăm în următoarea enumerare:

  • dorinţa de a-şi asuma riscul într-o situaţie incertă,
  • încrederea de a susţine adevărul în faţa ridicolului,
  • independenţă şi poziţie categorică, impulsul de „a ridica armele” împotriva tuturor obstacolelor,
  • manifestă o atitudine de asumare a responsabilităţilor,
  • este întotdeauna mult mai interesat în a-şi indeplini scopurile decât în a face pe plac celorlalţi,
  • nu are nevoie să piardă timpul cu vorbe deşarte.

Contextul acestor trăsături, asociate limbajului folosit ne poate idica reacţiile psihice interioare care au însoţit lecturarea întrebărilor.

ÎNTREBARE EXPERTALĂ
RĂSPUNS PSIHIC INTERIOR
„…cu privire la faptele pentru care eşti cercetat astăzi
ai de gând să mă minţi astazi la vreo întrebare?”
Păi cum, mâncav-aş, ce întrebare,… ai de gând să mă minţi astazi….
„Până în anul 2005 ai mai comis vreo infracţiune nepedepsită de poliţie?”
Alta… în rasa măsii… spun că am comis infracţiuni şi nu am fost pedepsit…

Din această perspectivă se poate infera faptul că în momentul testării reacţia psihică interioară a fost preponderent în sensul de a nu face pe plac celorlalţi, şi de a nu pierde timpul cu vorbe deşarte.

CONCLUZII

În cazul analizat cele două întrebări expertale (provocatoare) au reprezentat un spaţiu de întâlnire a tehnicii cu un sistem psihic ce a reacţionat promt, astfel că Preda Bogdan Constantin a decis să opună dreptul său subiectiv întrebărilor expertale pentru a evita o situaţie care din perspectiva sa conducea la amplificarea raportului juridic de putere sprijinit de utilizarea tehnicii poligraf. Reacţia psihică interioară a determinat repulsia faţă de tehnologie, cu consecinţa vicierii profunde a rezultatului testului fără intenta persoanei testate.

Conf. univ. dr. N. S. Zamfirescu