Pagina 1
Autori: Neculai Zamfirescu, analist in investigații criminale; Ionuț Capota, medic primar.
Filozofia științei, este de dorit conceperea şi dezvoltarea unor programe de fenomenologie aplicată în domeniile investigației criminale. Volume enciclopedice privind domeniile: fenomenologie și drept; fenomenologie și falsificabilitate (infirmabilitate) fenomenologie și psihanaliză; fenomenologie și logica, fenomenologie și semantica;
Psihologie aplicata, domeniile: observație si autopsie psihologica;
Medicina legala, domeniile: tanatologie, traumatologie;
Biomecanica (ramură a biologiei, biofizicii și bioingineriei), domeniul studiului mecanicii aplicate în cadrul sistemelor biologice și al elementelor anatomice ale mișcării;
Fizica – virtuala și reala, domeniile: fotografie si imagine (spun foarte multe despre acțiunea criminala)
Model formulare ipoteze rivale
IPOTEZE
CONTINUT SI PERSPECTIVE DE EXTRAPOLARE
declarație de asumare a acțiunii criminale
CONTINUT – “Omorul a fost comis de o singură persoana” (F.)
Perspectiva susținerii – Falsifica ipotezei rivale printr-o încercare serioasa 1
2. Ipoteza mărturiilor neînsuflețite
reflectivitatea câmpului criminal
CONTINUT – “Cele doua instrumente vulnerante si urmele de încălțăminte sugerează acțiunea a două mâini criminale”
Perspectivele susținerii:
Reconstrucția scenei acțiunii criminale prin metoda raportului “instrumente vulnerante – leziuni traumatice” (ideea – leziunile traumatice prezintă instrumentele vulnerante)
Observarea imaginilor urmelor de încălțăminte în scopul stabilirii elementelor de departajare
Model privind fixarea observațiilor investigative preliminare
(tactica criminalistica)
Împrejurări exterioare și trecerea la act 2
TIMP ORAR
04:00
Timp estimat “in jur de”
06:00
08:00
09:00
M.L. este contactata de R. care spune ca este la hotel împreuna cu F.
interes investigativ
Marturii însuflețite
Timp real
Marturii însuflețite
Timp real
centrul interesului investigativ
M.L. revenirea in apartament, după 11 minute F. suna la 112 si își asuma omorul asupra lui R
Marturii însuflețite
Timp real
Modele privind fixarea descrierii și poziționării plăgilor
Știința aplicata – noțiuni de medicina legala si biomecanica
PIEPT
1. Interclavicular, superior de manubriul sternal, o plaga fuziforma, cu margini netede
2. Supraclavicular stâng, 1/3 externa, o plaga fuziforma, cu margini netede
specifice mânuirii cuțitului din poziția
Interpretarea urmelor la locul săvârșirii infracțiunii este una dintre operațiunile ce compun activitatea procedurală de cercetarea la fața locului. Necesitatea interpretării criminalistice a urmelor la locul faptei reiese din rolul pe care îl are această activitate în lămurirea împrejurărilor în care s-a comis o fapta investigată. In cauza analizata NU au fost realizata nici o operațiune de interpretare a urmelor DECI, se poate invoca lipsa acestei proceduri.
cu margini netede
cu margini netede, infiltrate
MAINI
5. Pe degetul V mana dreapta, falanga distala, o plaga cu margini netede, infiltrate
Excoriațiile si echimozele de la nivelul ambelor mâini pot fi interpretate ca leziuni de apărare, alături de plăgile tăiate (reflectivitatea unei apărări active pentru respingerea a doua atacuri).
Model fixare rațiuni interpretative
PLAGI INTEPATE – TAIATE
specifice mânuirii cuțitului din poziția
specifice mânuirii cuțitului din pozițiile
Concluzii
IPOTEZA instrumentelor vulnerante și a urmelor de încălțăminte SE VERIFICĂ – ASTFEL:
1. Tipul si poziționarea plăgilor (înțepat – tăiate si tăiate) alături de localizarea leziunilor traumatice cu păstrarea continuității epidermului (excoriații si echimoze) ne indică mecanismul de producere al acestora, mecanism care indica la rândul sau faptul ca victima (lipsita de o arma) s-a aparat printr-o gestica activa a ambele brațe pentru a înlătura atacuri concomitente venite din doua direcții (din fata si din lateral dreapta)
2. Poziționarea si profunzimea plăgilor înjunghiate și a celor tăiate indică faptul că în momentele agresiunii victima s-a aflat în poziția „în picioare”, până in momentul primirii loviturii tanatogeneratoare (care a produs plaga transfixiantă).
3. In aceste condiții producerea celor 18 leziuni s-a putut realiza in mai puțin de un minut.
4. Tipurile diferite de urme de încălțăminte identificate si relevate prin fotografiere ne indica, fără putere de tăgada, faptul ca in câmpul criminal s-au aflat mai multe persoane. Aceasta constatare susține, la rândul sau, argumentele ipotezei celor doua instrumente vulnerante. 10
DEMERS SCHEMATIC
“Cele doua instrumente vulnerante si urmele de încălțăminte sugerează acțiunea a doua mâini criminale”
Construcția ipotetică a fost sugerată si susținuta astfel:
– De relațiile logice: un câmp criminal – două instrumente vulnerante – geografia, forma si caracteristicile leziunilor – urme de încălțăminte cu caracteristici diferite
– Argumentele susținute de un singur autor (M.L.) se afla sub atenția principului “testus unus testus nulus“
– Asumarea acțiunii criminale de F. fără a da explicații invocând dreptul la tăcere.
– Organele judiciare au preferat aurita calea de mijloc, deducând concluzia incriminatoare din scopul urmărit (aplicarea grabnica a sancțiunii)
Un demers al falsificării ipotezei noastre trebuie sa aibă în vedere faptul ca un conflict investigativ este întotdeauna între teorii rivale, de aceea o ipoteză nu trebuie respinsă ca fiind falsă până când nu se dezvoltă una mai bună.11
Susținerea in continuare a ipotezei singurului autor – de exemplu introducând ad-hoc o presupunere auxiliară, sau reinterpretând ad-hoc teoria astfel încât să scape infirmării, este oricând posibilă, dar salvează teoria de la infirmare doar cu prețul atragerii prevederilor normative privind omorul săvârșit în împrejurarea “prin cruzimi”.
Avem in vedere estimarea timpului agresiv pentru intervalul orar 16:20 – 16:31 respectiv 11 minute.
Pagina 2
Autori: M.V. avocat, Neculai Spirea Zamfirescu, analist in investigații criminale
Clasificarea omorurilor potrivit grupei mobil – scop
Executanți profesioniști, așa ziși killeri – primesc date strict pentru identificarea şi localizarea victimei. NU au legături personale cu cei care comandă. NU primesc indicații privind modul de execuție şi mesajul acesteia.
Sensul momentelor comiterii faptelor aduce în lumină o caracteristică fundamentală a acțiunii clanurilor, și anume că prin natura lor, omuciderile sunt precedate de acte mediate, mai precis de un iter criminis al acțiunilor psihice interioare13, legat de credința unor valori statuate ca fiind morale, instituite tradițional sau conjectural în conștiința membrilor clanului, un iter criminis ideal, a cărei existență este percepută de subiect în chiar momentul trecerii la act. Execuția se caracterizează prin transmiterea unui/unor anumite mesaje opozanților.
Reflectivitatea execuției
Dacă avem în vedere configurația străzii, numărul și amplasarea locuințelor față de drum, ne este permis să inferăm faptul că autorii au acționat degajat, fără teamă de a fi auziți sau văzuți.
Leziunile traumatice sugerează fără putere de tăgadă, o acțiune ce a urmărit redarea fidelă a imaginii fanteziei victimei, redată și repetată obsesiv în fața oricărei persoane care i se opunea – „îți tai picioarele”. Rezultatul acțiunii autorilor în raport cu locul și timpul comiterii indică faptul că autorii pentru a transmite mesajul dorit au folosit de un mijloc de iluminare.
Răspunsul la cele șapte întrebări fundamentale – potrivit situației de fapt
Omor
Când a fost săvârșită fapta?
Unde s-a comis fapta?
Așteaptă victima în loc obligatoriu trecere, produce avarii autoturismului și urmărește și îngreunează deplasarea acestuia. Determină astfel victima să părăsească autoturismul, o urmărește și o lovește până înlătură reacția de apărare a acesteia. Acționează cu un corp tăietor despicător în scopul de a realiza obiectivul propus, respectiv, imaginea vizuală a fanteziei redată și repetată anterior de victimă (afirmația din vocabularul activ al victimei „îți tai picioarele”14)
Concluzii
2. Modul de execuție alături de scena acțiunii și mesajul execuției, exclude autoratul sau participarea unor membrii ai comunității locale.
Urmare a reflectivității materialelor puse la dispoziție se poate infera faptul că, profilul caracterial al persoanelor din cercul de suspecți NU poate fi asociat, NU se asociază, cu profilul caracterial al executanților acțiunii criminale.17 Se impune lărgirea cercului de suspecți.
Karl Popper - Teoriile științifice sunt caracterizate prin existența unor falsificatori potențiali, de aici si ideea ca mărturiile ar putea fi descoperite ca fiind false. Termenul falsificabilitate este sinonim cu testabilitatea, deci se impun modele evolutive de testabilitate a ipotezelor pentru a diferenția știința și pseudoștiință. Observațiile exploratorii selectează împotriva teoriilor nepotrivite prin falsificarea lor (contrazicerea acestora)
N.N. Investigația criminala progresează prin respingerea succesivă a teoriilor falsificate păstrând pe cele cu putere explicativă mai mare. Falsificarea ipotezei “mărturiilor neînsuflețite” se poate face de către organele judiciare printr-o încercare serioasă (ex. reluarea urmăririi penale). Eșuarea unei astfel de încercări echivalează cu recunoașterea validității ipotezei supuse falsificării.
Observații asupra urmelor de încălțăminte
In câmpul criminal au fost identificate si relevate, prin fotografiere, diferite tipuri de urme de încălțăminte. Constatam faptul ca datorită metodelor greșite de fotografiere sau a faptului că urmele pot fi văzute numai sub un anumit unghi, fotografiile sunt realizate în perspectivă. Atunci când se întâmplă acest lucru problemele legate de perspectivă limitează drastic încercările ulterioare de identificare. Pentru a corecta perspectiva și a reda imaginea normală a urmelor trebuie sa se apeleze la un program informatic ce poate lărgi sau restrânge imaginea urmelor. Folosirea calculatorului și a tehnicilor de corectare a imaginilor este în general, ultima încercare de remediere a greșelilor făcute la fotografierea urmelor. Dat fiind acest fapt operațiunea rămâne in grija exclusiva a organelor judiciare ca si operațiune destinata falsificării ipotezei noastre). Pe lângă calitatea îndoielnica a imaginilor fotografice se suprapune si inexistenta impresiunilor de comparat, respectiv, impresiuni ale încălțămintei persoanelor care au pătruns in câmpul criminal sau au fost suspectate de acest fapt. (cerc suspecți inexistent) Din aceasta perspectiva metoda observației exploratorii este si ea limitata. Observația generala permite numai delimitări ale categoriilor de urme.
Scop, scopuri, s. n. Țintă, obiectiv către care tinde cineva; ceea ce își propune cineva să înfăptuiască; țel. Loc. prep. În scopul... = în vederea..., în interesul..., pentru... [Var.: (înv.) scópos s. n.] – Din ngr. skopós.
Mobíl, -Ă, S. n. Cauză determinantă a unei acțiuni; impuls, imbold, obiectiv.
Vocabularul activ, cuprinde cuvintele folosite în mod efectiv de cineva în exprimare. Fantezie - capacitate omenească de a crea reprezentări sau idei pe baza percepțiilor, a reprezentărilor sau ideilor acumulate anterior.
Sentimentul de dezordine macabră, care ne încearcă în momentul vizualizării scenei prezentei crime trebuie obiectivizat din punct de vedere profesional. Dezordinea aparentă este, în fapt, sistemul structural funcțional de mesaje pe care le și reflectă, respectiv, imaginea vizuală a fanteziei redată, repetată și adresată de victimă oricărui opozant „îți tai picioarele”.
Ex. Fapte și împrejurări similare (Sursa: cazuistică penală , jud. Dâmbovița)
Lider clan: Îi puneți cuţitu-n gâtExecutant: Da, da, da. Hai!
Lider clan: Hai, să nu vă scape!
Executant : Da
Lider clan: Rupeți-l!
Executant: Să-l rupem, nu?
Lider clan: Hai!
Executant: Bine, hai!
În alte cazuri, locotenenții lui A. lăsau în urmă victime în pragul comei.
Lider clan: Da mă!Executant: Gata nenicule, s-a rezolvat!
Lider clan: I-ați dat ca lumea?
Executant: Da nenicule, a leșinat jos.
Lider clan: Păi scoateți-l afară și...
Executant: Păi l-am scos că...fugea și zicea…hoții, hoții, și l-am omorât acolo jos toți.
Lider clan: Da, da.