Facebook X-twitter Linkedin

Enciclopedia

Investigatiei Criminale

Semantica și psihanaliza mijloacelor de probă

Lingvistica aplicată este o disciplină științifică care s-a afirmat îndeosebi în a 2-a jumătate a secolului al XX-lea și care are ca preocupare principala aplicarea teoriilor și cunoștințelor lingvistice în medii și în domenii nelingvistice, precum și descrierea concretă a limbilor.

Prin lingvistică aplicată se înțeleg module de organizare și funcționare a limbii la nivelul diferitelor sfere ale activităților practice, precum și fundamentarea teoretico-linguistică a acestor activități.

Lingvistica aplicată se bazează pe principiile generale ale lingvisticii teoretice (organizarea limbii ca sistem, existența nivelurilor: fonetic, sintactic, morfologic…) pe care le aplică la cazuri particulare ale comunicării interumane la domenii strict delimitate ale activității practice. Ea studiază metodele de rezolvare a problemelor de ordin practic legate de utilizarea concretă a limbii într-o sferă sau alta a acțiunii umane.

Psihanaliza aplicată Există o parte a psihanalizei care se ocupă cu lucruri care nu mai au nimic în comun cu tulburările psiho-comportamentale, cu terapia. Este psihanaliza aplicată.

Mulţi – specialişti şi ne-specialişti – îşi (mai) pun întrebarea dacă psihanaliza are dreptul să se amestece în domenii care nu o privesc.
Această întrebare ignoră – voit sau nu – un lucru elementar: întrucît se ocupă cu studiul psihicului, iar mitologia, folclorul, literatura etc. sînt manifestări ale psihicului, rezultă că psihanaliza poate să abordeze şi aceste “produse”, aplicînd cam aceleaşi metode de investigare şi interpretare ca în terapia propriu-zisă.

Pagina 1

Studiu privind valorificarea relatarii testimoniale – Omor la comanda

Autor: Neculai Zamfirescu, Analist in investigatii criminale

Pentru o interpretare conformă cu adevărul a relațiilor dintre fenomene sa facut apel la cunostinte elementare (fundamemntale) din urmatoarele domenii stiintifice: lingvistică, psihanaliza, tehnica si tactica criminalistica.

Relatarea testimonială libera

A. M. l-a făcut atent pe Ştefan , spunându-i că vis-à-vis, lângă trotuarul străzii la o distanţă de 15 – 20 m de locul în care ne aflam noi era un autoturism parcat şi că în autoturism se aflau două persoane care stăteau fără rost acolo. Ştefan nu i-a dat importanţă. În acel moment autoturismul care era parcat lângă trotuarul de vis-à-vis, la o distanţă de cel mult 15 – 20 m de autoturismul nostru, a fost pus în mişcare şi s-a apropiat de noi. Şoferul a rămas la volan, iar cel de pe scaunul de lângă şofer a coborât. S-au oprit cu faţa autoturismului pe acelaşi aliniament cu faţa autoturismului nostru, dar la cca. 1,5 m lateral stânga de autoturismul nostru.

Relatare privind semnalmentele

Atunci m-am uitat eu la şofer şi l-am văzut că avea o faţă prelungă, slab la faţă, cu un nas lung, cu părul lung pe umeri şi îi atingea capul de plafonul autoturismului, iar părul era dat după urechi, ca la femei. Cred că avea vârsta de 38 – 40 ani. Când l-am fixat cu privirea, şoferul a întors capul spre dreapta, astfel ca eu să nu-i văd faţa. Atunci mi-am aruncat privirea pe cel care ieşise din autoturism.
Cel care a ieşit din autoturism, a trecut prin faţa autoturismului său şi s-a apropiat de portiera stângă faţă a autoturismului nostru la cca. 1 m. Era un tip în vârstă de cca. 40 ani, înălţime de cca. 1,75 – statură atletică, în greutate de cca. 75 kg, cu faţă măslinie, rotund la faţă, cu buzele groase şi cărnoase atât buza superioară cât şi buza inferioară, fiind răsfrânte în sus şi în jos şi întredeschise. Era cu părul negru, tuns scurt, gen perie. Nu avea nimic pe cap. Pe corp avea un fel de pardesiu cred că în carouri, lung cam până la genunchi, sau chiar puţin mai scurt faţă de genunchi, cu guler ridicat.

Relatarea testimonială libera

Când s-a apropiat de noi până la distanţa de 1m avea ambele mâini în buzunarele pardesiului. Avea privire fixă, dură şi faţă imobilă. Nu a schiţat nici un gest, parcă era o statuie. Nu ne-a întrebat nimic. Mi s-a părut că Ştefan a schiţat un gest cu mâna stângă ca şi cum ar fi vrut fie să deschidă portiera, fie să coboare geamul. Nu a apucat însă să întreprindă nimic pentru că individul a scos mâna dreaptă din buzunarul pardesiului şi în mâna dreaptă avea un pistol pe care l-a îndreptat spre noi şi a început să tragă foc automat. Era un pistol cu o ţeavă mai lungă şi cu un încărcător mai lung, pentru că am văzut partea inferioară a încărcătorului sub pumnul mâinii în care ţinea pistolul.

În momentul în care individul a început să tragă foc asupra noastră, eu m-am rezemat cu spatele de spătarul banchetei şi mi-am protejat faţa şi urechea stângă cu palma mâinii stângi. Cam în aceeaşi poziţie s-a aflat şi Ştefan ridicând mâna stângă din umăr şi din cot la nivelul feţei şi rezemându-se cu capul de tetieră. Rafala a fost extrem de scurtă şi una singură. După ce a tras foc în noi, individul respectiv a urcat în autoturism şi şoferul a demarat cu pornire bruscă de pe loc, deplasându-se pe strada Precupeţii Vechi din direcţia nord-est spre sud-vest, a făcut imediat la dreapta şi au dispărut.1
a. Valorificare relativa la individualitatea modului de operare
ITER CRIMINIS
MODUS PROCEDANDI
PUNCTUM SALIENS

Iter criminis parcurs cu autoturism

Victimă – om de afaceri (autoturisme; confecţii; relaţii în lumea oamenilor de afaceri străini şi autohtoni şi în lumea interlopă);

Cum s-a comis: aşteptarea victimei în faţa imobilului în care locuia; împuşcarea acesteia în timp ce se afla la volanul autoturismului;

Organizat: calcul matematic privind timpii de execuţie; s-a folosit armă modernă, performantă;

foloseşte armă modernă, cu viteză de repetiţie;

plăcuţe false de înmatriculare;

acţiune calculată (timp-distanţă).
posibilă deghizare vestimentară;
autoturism folosit
b. Valorificare relativa la individualitatea biocriminalistică (fizică).
AUTOR OMOR
Semnalmente dinamice
Semnalmente statice
Semne particulare
Vestimentaţie
– vârstă de cca. 40 ani
– 1,75 – statură atletică, cca. 75 kg
– faţă măslinie, rotundă
– buzele groase şi cărnoase răsfrânte în sus şi în jos şi întredeschise.
– părul negru, tuns scurt, gen perie.
.
.
Nu avea nimic pe cap

pardesiu (posibil în carouri) lung cam până la genunchi, cu guler ridicat.

SOFER
Semnalmente dinamice
Semnalmente statice
Semne particulare
Vestimentaţie
– vârsta de 38 – 40 ani

– înălțime 1,90, slab

– faţă prelungă

– nas lung

– părul lung pe umeri dat după urechi, ca la femei.
.
.

.

c. Valorificare privind întocmirea fişei de urmarire A.N.
REPERE PSIHOLOGICE
REPERE SOCIOLOGICE

a) Tulburare de personalitate – cu predominarea manifestărilor asociale

* nu este  adaptat regulilor vieţii sociale, prin refuz. În general nu manifestă agresivitate sau ostilitate faţă de aceste reguli, fiindu-i indiferente;

* se remarcă prin dorinţa de a-şi păstra libertatea existenţială şi de a se proteja de orice dependenţă psihosocială;

b) Inteligenţă – medie sau peste medie;

c) Temperament – predominant flegmatic;

* critic faţă de alţii şi faţă de ceea ce se întâmplă;

rece, neimpresionabil, inafectiv;

d) Este organizat – acţiunile sale sunt calculate, planificate, consideră că există un loc pentru orice şi toate trebuie să fie la locul lor;
e) Imagine despre sine – pozitivă, nu acceptă critica, manifestă grijă pentru persoana sa şi confortul său;
f) Tip de om – amabil, vigilent, îngrijit, cu abilităţi motrice şi reflexe (viteză de reacţie);
g) Este un cerebral – aşteaptă ceea ce i se cuvine, fiind sigur că i se va da;
h) Nu acţionează singur, dar nici cu o a treia persoană.
Este loial faţă de partenerul infracţional pe care l-a ales, apreciind calmul şi indiferenţa.
Bioritmuri coincidente.
a) A practicat mai multe tipuri de meserii şi a avut mai multe locuri de muncă;
b) Mobil geografic, deşi are un loc unde îşi păstrează obiectele preferate, pe care le îngrijeşte (armele) de câte ori are ocazia. Manifestă grijă faţă de funcţionarea ireproşabilă a acestora şi a oricăror bunuri personale;
c) Îl găsim într-o lume interlopă, unde manifestă siguranţă de sine. Aici îi este recunoscută poziţia, deşi nu i se cunosc preocupările;
d) Are antecedente penale şi a executat pedepse private de libertate. În penitenciar a fost retras, nu a bravat, dar a controlat psihologic liderii, asigurându-şi astfel echilibrul bio-psihic;
e) În mediul obişnuit este adaptat social. Doreşte să trăiască singur. Nimeni nu este pentru el suficient de bun şi de sigur.
Detine armă: pistol calibru 9mm, cinci ghinturi – „SMITH WESSON”, muniţie tip Parabellum, clasa XTP – Luger;

Pagina 2

Studiu privind valorificarea relatării testimoniale - omor / reglare de conturi

Autori: Neculai Zamfirescu, Analist in investigatii criminale; Selejan Stefania, Doctorand Universitatea din București, Facultatea de Litere, Domeniul: Lingvistică judiciară (Forensic Linguistics)

Studiu privind valorificarea relatarii testimoniale realizat pe baza experienței. Pentru o interpretare conformă cu adevărul a relațiilor dintre fenomene sa facut apel la cunoștințe elementare (fundamentale) din următoarele domenii științifice: lingvistică, psihanaliza, tehnica si tactica criminalistica.

Analiza mărturiei

(martora P.G.)

Ca şi persoane fizice, martorii pot fi impărţiţi în două categorii: martori de bună credinţă şi martori de rea credinţă. Cei de rea credinţă sunt aceia care sunt hotărâţi să depună mărturii false, fie din interese materiale  fiind mituiţi, fie din interese spirituale – fiind prieteni sau duşmani cu parţile.

Orice mărturie are dublu aspect: subiectiv şi obiectiv. Întotdeauna există o anumită direcţie a cercetării fenomenelor psihologice ce însoţesc formarea mărturiei judiciare, avandu-se în vedere anumite atribute cu privire la mărturie şi la martori, deoarece chiar şi mărturia de bună credinţă poate fi pândită de falsitate şi de un anumit relativism din cauza unor defecţiuni senzoriale.
Procesele psihice implicate în dobândirea informaţiei de câtre martor sunt, în primul rând senzaţiile şi percepţiile, apoi reprezentările şi memoria.
În cazul analizat procesele de senzaţie şi percepţie ale martorei sunt cele bazate pe analizatorii vizuali şi auditivi. Cum este şi firesc martora aprecizază că mărturia vizuală este mai importantă decât cea auditivă.
Ceea ce a văzut este relevant şi lipsit de subiectivism, chiar dacă calitatea acestor informaţii a fost influenţată de condiţii obiective, respectiv, distanţa de locul evenimentului şi condiţiile de luminozitate.2 Privind din perspectiva teoriei psihanalitice a personalității putem evidenția modul în care martora a reușit să stabilească un echilibru între diversele aspecte ale personalitaii sale, respectiv, maniera de prelucrare a informației colectate care permite să raspundă pozitiv la întrebările formulate.

Întrebare avocat: Dacă nu ați fost amenințată, de ce vă este teamă să spuneți ce ați auzit?

Răspuns: Se știe care este motivul pentru care nu vreau să fac declarații cu privire la aceste aspect, pe care oricum le consider irelevante și subiective.

Întrebare avocat: Ați auzit numele persoanei care l-a omorat pe Durac Petrica?

Răspuns: Da, am auzit, dar pot să spun că nu este persoana din boxă, respectiv, Curte Valter.

Prin adresarea de către avocat a întrebării “Dacă nu ați fost amenințată, de ce vă este teamă să spuneți ce ați auzit?“ martora este împinsă pe un teren de încercare a valențelor psihice. Conștientă de situația în care se află, martora reușește să ofere un răspuns pe cât de consistent din punct de vedere al semnificației, pe atât de justificat și echilibrat din punct de vedere psihic. Astfel, răspunsul: “Se știe care este motivul pentru care nu vreau să fac declarații cu privire la aceste aspecte, pe care oricum le consider irelevante și subiective.” denotă: 1) refuzul martorei de a intra în jocul avocatului (aceasta precizând că: “Se știe care este motivul”); 2) conștientizarea faptului că propriile declarații relative la aspecte enunțate pentru a fi auzite ar fi inutile (“…oricum le consider irelevante și subiective”).

Această manieră de prelucrare a informației colectate precum și răspunsurile oferite indică faptul că, deși personalitatea martorei este supusă unei cenzuri, aceasta reușește să înlăture interdicțiile, însușindu-și responsabilități și obligații de ordin moral oferind un răspuns derivat din coroborarea faptelor auzite si cele percepute prin propriile simțuri vizuale si auditive (din perspectiva sa un răspuns relevant si lipsit de subiectivism), care servește la crearea opoziției fata de situația in care se afla persoana din boxă “Da, am auzit, dar pot să spun că nu este persoana din boxă, respectiv, Curte Valter“.3

Concluzie – Mărturia nu poate fi pândită de falsitate, în consecință este de bună credință.

Martora răspunde prudent, însă aduce la cunoștință, fără echivoc, faptul că, persoana din boxă (Curte Valter) NU este persoana care trebuie să suporte consecințele infracțiunii de omor.

Credibilitatea afirmaţiei este consolidată de fapte şi împrejurări ce indică poziţionarea mărturiei din puct de vedere al percepţiei vizuale şi auditive, respectiv:
– terenul pe care este construit magazinul este situat la o distanta de cca. 50m față de locul evenimentului și este împrejmuit cu un gard din plasă care permite o bună vizibilitate către porțile locuinței victimei (în zona corespunzatoare porţilor se aflau grupate mai multe persoane curioase care ecranau vizibilitatea în curtea locuinţei, locul producerii evenimentului).
– grupul de persoane atacatoare, însoţit de grupul curioşilor, a trecut prin faţa magazinului atât la venire cât şi la plecare. Persoanele din grupul curioşilor au comentat faptele la care au asistat chiar în faţa magazinului, împreună cu martora.

Anexa

Gard magazin
Gard Magazin
Poarta locuintei victimei
Poarta locuintei victimei
Unghi vizual
1↑ Fiind întrebat în mod expres de către procuror dacă am sesizat sau nu clănțănitul caracteristic terminării muniției de pe țeava armei, declar că, nu am sesizat așa ceva. Am fost luat prin surprindere şi eram extrem de speriat.
2↑

Declaratia din 28.10. 2015 - Mentin declaratia data la urmarirea penala. Arat ca sunt vecina cu Durac Petrica. Intre casele noastre se afla o alee si un teren viran. Casa mea se afla la o distant de 50 m de strada.

In seara zile de 04.01.2015 in timp ce ma aflam la magazine impreuna cu Gore Dorina Giorgiana, am vazut foarte multe personae, cred ca aproximativ 20…, o parte din acestea in fata curtii locuintei familiei Durac, iar restul….. Eu am auzit pe sotia lui Durac strigand “ nu mai dati ca il omorati “ sotul meu a sunat la 112. Nu pot preciza cine sunt persoanele care au intrat peste familia Durac intrucat nu ii cunosc. Arat ca in fata magazinului fuctiona iluminarea stradala, dar familia Durac sta pe o alee, iasr acolo nu exista iluminat public. Arat ca la familia Durac era lumina in curte. Magazinul meu se afla la aproximativ 30 – 50 m de curtea locuintei familiei Durac. Pe inculpat nu lam vazut niciodata in viata mea. Este prima data cand il vad.

Arat ca mie imi este teama sa spun ceea am auzit imediat dupa incident intrucat acestia pot sa vina orcand peste mine, respective ma refer la persoanele care au intrat in locuinta familiei Durac, astfel incat vreau sa declar doar ceea ce am vazut. Nu am fost amenintata pana in prezent de nimeni si nici nu mi sa solicitat sa dau declaratii intr-un sens sau altul.
3↑

Pronume pers. I (eu) Prezent pot Conjunctiv prezent (să) spun

PUTEÁ pot, vb. II. Tranz. (urmat de un verb la conjunctiv sau la infinitiv) A avea puterea morală de a spune;A avea dreptul de a spune; A fi indicat, potrivit, a fi bine să..., a fi cazul să...; a se cuveni, a se cădea să spună; A nu se teme să spună.